Energia total diferita pe care vei incepe sa o emani datorita acestei schimbari de perspectiva va fi simtita la nivel subconstient de ceilalti. Vei ramane surprins de minunea ce se va intampla. Brusc, nu ii vei mai recunoaste, se vor schimba total in relationarea cu tine fara ca tu sa faci ceva anume. Acesta sa fie singurul lucru cu care ramai din acest articol si eu voi fi multumit pentru ca am mai "salvat" un om... :)
Chiar si Hitler a avut intentii bune in spatele actiunilor sale. Isi iubea poporul, isi iubea rasa intr-atat de mult, chiar daca intr-un mod egoist, incat a vrut sa ramana doar aceasta pe pamant. Iar in acest sens, a participat la unul din cele mai mari genociduri din istorie.
Acceptarea si intelegerea acestui principiu nu inseamna totusi resemnare, a lasa mintile bolnave sa faca actiuni care te lezeaza pe tine ori pe cei din jur, comunitatea... ci inseamna sa treci la actiune dintr-o alta pozitie, de liniste interioara, fara conflict. Te vei afla astfel intr-o pozitie in care vei fi intr-o armonie totala cu universul, iar acesta te va sprijini in deciziile tale, in actiunile tale. Si o spun din experienta, nu din auzite ori din studii... Trebuie sa admit, totusi, ca nu am fost nici eu tot timpul atent la aceste aspecte si s-a intamplat sa ma identific cu anumite situatii, pana m-am observat si am constientizat ce se intampla. In acel moment, totul a luat o alta intorsatura! :)
...................................
Am inceput cu acest citat, enunt, principiu, afirmatie, spune-i cum vrei, pentru ca constientizarea lui a salvat acum cativa ani o viata, a unei cunostinte. Atat de mare e puterea acestui principiu, daca il intelegi.
Atunci cand ne-am intalnit, se usca pe picioare, iar medicii nu i-au dat multe sanse. Diagnostic: cancer la plamani. Nu multa lume scapa. Nu avea nimic de pierdut sa discutam despre cauzele emotionale ale afectiunii. L-am lasat sa vorbeasca pentru ca am simtit in el nevoia de a se elibera. Si mi-a povestit multe despre viata lui, multe drame, multe conflicte... dar nu era ceea ce eu cautam. I-am zis apoi sa ma asculte cu atentie si sa imi spuna ce ii iese la suprafata.
Cu ce incepe viata? Cu prima respiratie! Cu ce se incheie? Cu ultima respiratie. Respir, deci traiesc, este informatia la nivel subconstient. Prin urmare, biologicul nostru asociaza lipsa aerului cu moartea, iar atunci cand ti-e frica, stiind ca vei muri (de exemplu, primesti diagnosticul de cancer la vreun organ), ori cineva drag tie se afla in aceasta situatie, probabil creierul tau va porni un program prin care va comanda proliferarea celulelor la nivelul plamanilor, pentru a se adapta la situatia actuala, iminenta mortii: plaman mai mare=aer mai mult, rezulta cresterea sanselor de a supravietui. Iar acest proces natural de supravietuire a capatat un nume teribil: cancer la plamani!
I s-a parut interesant si real ce i-am zis. Totusi, nu se incadra. Cand a aflat diagnosticul, nu avea frici de acest gen, nu a trait conflictual frica de moarte. "OK, dar aici se incadreaza si frica de sufocare, de a nu primi aer, atat reala cat si simbolica. De exemplu, cand simti ca cineva iti ia aerul." Atunci a rosit tot, l-au luat caldurile. Momentul adevarului a sosit, constientizand cauza pentru care a ajuns in aceasta situatie. "E soacra", zise el. "Cum adica?" l-am intrebat. "Pai, s-a mutat la noi de cateva luni si nu o suport. Efectiv simt ca imi ia aerul...", dupa care a venit un moment lung de tacere... Apoi au urmat momente de descarcare, povestindu-mi motivele pentru care nu o suporta. I-am zis sa vorbeasca mai mult despre trairile lui, decat fapte, asta e esential...
I-am spus ce va urma acestei constientizari (constientizarea cauzei emotionale duce la oprirea programului din subconstient), deoarece am simtit ca am gasit cauza problemei sale: va intra in faza de refacere, de revenire la normal. Va tusi, va scuipa sange cu bucati din plamanul ce se elimina (boala TBC), dar va trece cu bine peste.
Acceptarea si intelegerea acestui principiu nu inseamna totusi resemnare, a lasa mintile bolnave sa faca actiuni care te lezeaza pe tine ori pe cei din jur, comunitatea... ci inseamna sa treci la actiune dintr-o alta pozitie, de liniste interioara, fara conflict. Te vei afla astfel intr-o pozitie in care vei fi intr-o armonie totala cu universul, iar acesta te va sprijini in deciziile tale, in actiunile tale. Si o spun din experienta, nu din auzite ori din studii... Trebuie sa admit, totusi, ca nu am fost nici eu tot timpul atent la aceste aspecte si s-a intamplat sa ma identific cu anumite situatii, pana m-am observat si am constientizat ce se intampla. In acel moment, totul a luat o alta intorsatura! :)
...................................
Am inceput cu acest citat, enunt, principiu, afirmatie, spune-i cum vrei, pentru ca constientizarea lui a salvat acum cativa ani o viata, a unei cunostinte. Atat de mare e puterea acestui principiu, daca il intelegi.
Cu ce incepe viata? Cu prima respiratie! Cu ce se incheie? Cu ultima respiratie. Respir, deci traiesc, este informatia la nivel subconstient. Prin urmare, biologicul nostru asociaza lipsa aerului cu moartea, iar atunci cand ti-e frica, stiind ca vei muri (de exemplu, primesti diagnosticul de cancer la vreun organ), ori cineva drag tie se afla in aceasta situatie, probabil creierul tau va porni un program prin care va comanda proliferarea celulelor la nivelul plamanilor, pentru a se adapta la situatia actuala, iminenta mortii: plaman mai mare=aer mai mult, rezulta cresterea sanselor de a supravietui. Iar acest proces natural de supravietuire a capatat un nume teribil: cancer la plamani!
I s-a parut interesant si real ce i-am zis. Totusi, nu se incadra. Cand a aflat diagnosticul, nu avea frici de acest gen, nu a trait conflictual frica de moarte. "OK, dar aici se incadreaza si frica de sufocare, de a nu primi aer, atat reala cat si simbolica. De exemplu, cand simti ca cineva iti ia aerul." Atunci a rosit tot, l-au luat caldurile. Momentul adevarului a sosit, constientizand cauza pentru care a ajuns in aceasta situatie. "E soacra", zise el. "Cum adica?" l-am intrebat. "Pai, s-a mutat la noi de cateva luni si nu o suport. Efectiv simt ca imi ia aerul...", dupa care a venit un moment lung de tacere... Apoi au urmat momente de descarcare, povestindu-mi motivele pentru care nu o suporta. I-am zis sa vorbeasca mai mult despre trairile lui, decat fapte, asta e esential...
I-am spus ce va urma acestei constientizari (constientizarea cauzei emotionale duce la oprirea programului din subconstient), deoarece am simtit ca am gasit cauza problemei sale: va intra in faza de refacere, de revenire la normal. Va tusi, va scuipa sange cu bucati din plamanul ce se elimina (boala TBC), dar va trece cu bine peste.
Se simtea eliberat, avea o alta culoare a fetei, ochii ii straluceau, se simtea usurat. "OK, dar ce fac cu soacra?" spuse el razand.
"La baza oricarei actiuni, se afla o intentie buna" i-am zis... dar nu a
inteles ideea iar atunci i-am povestit tot ce am scris mai sus. "I-ai
luat fetita, crezi ca te poate iubi pentru asta? Ea nu face decat, prin
atitudinea ei, sa o protejeze" i-am zis. Atunci a inteles comportamentul
ei... "Ca sa iti fie de ajutor, poti sa o vezi pe soacra ca pe un
iepuras frustrat, nervos, turbat, caruia i s-a luat morcovelul.
Dandu-i-l inapoi, el redevine dragalas, jucaus, inofensiv". A inceput sa
rada cu pofta...
M-a sunat a doua zi, dupa o portie buna de expectorat bucati de plaman (asa cum se astepta). Nu mai exista fosta soacra. Dupa ce ne-am despartit, cu o zi inainte, a ajuns acasa si vazand-o pe soacra si amintindu-si de iepuras, a privit-o cu drag, a luat-o in brate si a pupat-o. Atat sotia lui cat si soacra au crezut ca a innebunit... Dar au realizat pe urma ce se intamplase, el se transformase iar acest lucru i-a salvat viata!
...
M-a sunat a doua zi, dupa o portie buna de expectorat bucati de plaman (asa cum se astepta). Nu mai exista fosta soacra. Dupa ce ne-am despartit, cu o zi inainte, a ajuns acasa si vazand-o pe soacra si amintindu-si de iepuras, a privit-o cu drag, a luat-o in brate si a pupat-o. Atat sotia lui cat si soacra au crezut ca a innebunit... Dar au realizat pe urma ce se intamplase, el se transformase iar acest lucru i-a salvat viata!
...
cu mult drag, Costea Paul George
___________________________________
Nu sta pe loc, studiaza pentru tine, pentru evolutia ta ca om! Nu te costa nimic in plus sa cumperi carti prin situl meu, totusi, cu asta ma sustii sa pot fi aici, pentru tine! Alege din miile de carti de la: elefant.ro sau libris.ro
___________________________________
Ai o parere, o intrebare, o idee, o nemultumire, o critica?… Comenteaza mai jos, impartaseste-o cu noi, ceilalti… 🙂
Ti-a placut articolul? Apreciezi munca mea, efortul meu?… “SHARE” aici, sub articol si astfel vei contribui la aflarea acestor adevaruri. Nu te costa nimic! Poti sa ii dai un “LIKE” si paginii “terapie in armonie”, in dreapta sus, daca vrei sa ne urmaresti pe facebook… 🙂 ... Cel putin, ca iti place ori nu, da un calificativ articolului aici, dedesubt, la "Reactii la articol"... 🙂
2 comments:
Minunat articol, multumesc Paul! La cat mai multe!
Eu inteleg ca nu a fost o simpla constientizare, ci una atat de profunda incat s-a modificat complet perceptia asupra persoanei care ii lua tot aerul
Post a Comment