(postare initiala: 10 iulie 2013)
Da! Ai auzit bine! Originile cancerului, precum si a tuturor bolilor, se afla intr-adevar la inceputurile vietii, acum milioane, miliarde de ani… Faptul cum a aparut viata, prima celula, o sa las spre dezbatere filozofilor, biogeneticienilor si biochimistilor, pentru ca despre asta se poate discuta la nesfarsit. Chiar si aparitia, existenta, punctul zero al ceea ce se numeste viu poate duce la multe dezbateri.
Conform biogeneticii, viul este o formatiune a proteinelor care, la o anumita compozitie, se denumesc vii. Astfel, in conceptul biogeneticii, ARN-ul este cea mai arhaica formatiune proteica care se poate denumi ca fiind vietate. Dr. Hamer ia ca punct de pornire aceasta prima celula si toata teoria lui porneste observand modificarile care au loc la nivelul primelor celule si adaptarea prin care trec ele pe parcursul evolutiei.
Prima celula formeaza prin proliferare celulara mitotica, prin inmultirea sa insasi, alte celule specializate in anumite domenii de supravietuire (absorbtie hrana, eliminare resturi, respiratie sau asigurarea de oxigen pt arderile interne). Este unanim recunoscut faptul ca mediul in care a aparut aceasta prima celula era cel acvatic, oceanul planetar. Aceasta prima celula face proliferarea respectiva din simplul motiv ca incearca sa supravietuiasca, sa ramana la aceeasi structura (vie).
Cel mai interesant este ca aceste celule incep sa comunice intre ele pentru a-si transmite celorlalte nevoile. Comunicarea este chimica iar la acel nivel arhaic se transmit nevoile in sensul de surplus ori carenta, lipsuri de nevoi primare (hrana, eliminare, oxigen). Aceste lucruri extraordinare (biochimie organica) se invata in anii II si III in facultatile de medicina.
Dr. Hamer de fapt nu a descoperit nimic nou ci a reusit sa observe functionalitatea viului si sa faca legatura la conditiile actuale de viata. Nu trebuie sa faci o facultate de medicina sau sa inveti o gramada de lucruri pentru a nu mai face boli niciodata! ci doar sa intelegi aceasta functionalitate simpla, sa intelegi de ce se comporta organele noastre intr-un anumit fel si care e rolul, rostul de a face acel lucru. Nici nu mai trebuie sa inveti despre boli ci doar sa te interesezi din ce tesut embrionar (endoderm, mezoderm sau ectoderm) s-a dezvoltat organul problema. Va fi astfel foarte clar care a fost asocierea pe care ai facut-o, care a fost continutul, culoarea conflictului care a dus la aparitia modificarii din organism, a bolii.
Dar sa merg mai departe… Mica noastra “vietate”, ajunsa deja pluricelular, va incerca in continuare sa se organizeze, avand celule specializate in domeniile ce ii va asigura supravietuirea (absorbtie hrana, eliminare resturi, asigurarea de oxigen pt arderile interne). Spre exemplu, anumite celule procura oxigenul necesar pentru reactia de reducere de oxigen, denumita oxidare interna (procesul de extragere a anumitor saruri si minerale din mediul ambiant cu ajutorul oxigenului). Cel mai frumos exemplu, care este si vizibil, este cel din celulele sanguine, care au un continut ridicat de fier, tocmai ca sa poata lega oxigenul din aer, iar prin oxidarea fierului are loc inrosirea acelor celule sanguine, care erau inainte albastre! (din cauza dioxidului de carbon), iar acel oxigen sa fie transportat la celulele care au nevoie de el…
Odata cu evolutia si dezvoltarea acestui pluricelular a aparut in timp o problema de comunicare datorita faptului ca pe drum avea loc o pierdere de structura a componentelor chimice ce trebuiau sa transmita informatia, ceea ce putea sa duca la periclitarea supravietuirii intregului sistem. Din aceasta cauza, pentru ca informatia sa fie mai sigura, mai usor transmisibila si mai rapida, mica “vietate” a “inventat” o noua formatiune, un organ centru de comanda, numit trunchiul cerebral, care era legat direct si individual cu fiecare organ specializat in parte. Trunchiul cerebral avea o singura functie si anume de a transmite informatia intre organe, celule. Daca, de exemplu, din diverse motive, anumite celule aveau nevoie de mai mult oxigen, transmiteau rapid trunchiului cerebral informatia iar celulele responsabile de asigurarea oxigenului incercau sa satisfaca aceasta cerere de oxigen in limita capacitatii lor. Daca cererea de oxigen depasea posibilitatile de obtinere a cantitatii necesare, trunchiul cerebral dadea comanda de proliferare de celule specializate in obtinerea de oxigen.
Evolutia neavand loc in acelasi ritm pentru toate vietatile existente, aceste pluricelulare au trebuit sa “suporte” alte “vietati”(microorganismele de astazi), care s-au atasat de ele si cu care au inceput sa convietuiasca in simbioza iar, in cazuri ca cel povestit mai sus, sa se foloseasca de ele pentru descompunerea celulelor create suplimentar din lipsa de oxigen suficient, cand nu mai era nevoie de ele, nivelul de oxigen necesar revenind la limite “normale”.
Acum, dupa milioane si milioane de ani de la aceasta poveste, celulele noastre se comporta la fel. Toate organele care deriva din trunchiul cerebral arhaic, responsabile cu supravietuirea “primara” (absorbtie hrana, eliminare resturi, asigurarea de oxigen) se comporta in acelasi mod. Ele se vor dezvolta din tesutul embrionar endodermal (interior germinativ al blastocistului) iar modificarile la nivelul acestor organe vor fi de proliferare celulara (exemplu: cancer de plamani, de ficat sau de colon) in faza activa, de necesitate, si de descompunere cu ajutorul microorganismelor a celulelor suplimentar create, in perioada imediat urmatoare…
Dr.Hamer explica foarte frumos in cartea sa cum ca primul conflict a inceput la nivelul unei celule, a unui organ. Trairea emotionala de frica ca nu va avea suficient oxigen sau hrana si prin urmare frica ca nu va putea sa mai functioneze, sa supravietuiasca, se numeste conflictul de imbucatura (de aer, de hrana). La ora actuala, la mult timp dupa ce a luat fiinta acest conflict, noi il asociem cu imbucatura reala, concreta: hrana, apa, aer… sau cu una imaginara, de “aerul” pe care ti-l ia soacra, pentru ca vorbeste non-stop iar tu nu ajungi la cuvant. In ambele cazuri, trairea ta este aceeasi la nivel organic, de lipsa aerului iar organismul va reactiona cu o proliferare de celule la nivelul plamanilor, pentru a-ti asigura aerul de care ai nevoie! In cazul fricii de moarte, conflictul este acelasi: “am nevoie de aer, ca sa nu mor” si va duce tot la un cancer de plamani.
Precum am amintit, trairea emotionala primara este la nivelul organului, de acolo pleaca prima informatie. Atunci cand te supara cineva, de exemplu, prima data ti se strange stomacul si abia dupa aia iti apar emotiile de enervare, suparare. “Nu pot sa il “diger” pe “boul” asta” – trunchiul cerebral primeste aceasta informatie de la celule dar el nu stie ca nu e ceva real, concret, nu stie ca tu nu ai inghitit respectiva persoana si da comanda de proliferare de celule ce produc suc gastric ca sa poti digera ce ai de digerat…
Da… acestea au fost doar cateva exemple de cum ne imbolnavim si murim, doar pentru ca nu stim sa fim constienti de trairile si emotiile noastre, nu am fost invatati aceste lucruri si nu spunem niciodata persoanelor in cauza ce ne doare, ce simtim in urma comportamentului lor, pentru ca nu e frumos sau nu se cuvine ori pierdem prietenia, admiratia, pozitia pe care o avem… Daca crezi ca merita, continua pe acel drum. Eu nu mai vreau. Dar stiu, simt totusi ca nici tu…
P.S. Voi continua aventura inceputurilor si dezvoltarii vietii pe Pamant in urmatoarele articole. Vei afla ce conflicte purtam cu noi de milioane de ani in spiritul supravietuirii, precum si ce sa faci sa nu cazi prada lor… Vei fi surprins(a) de tot ce vei afla, sunt sigur… 🙂
P.S.2 Te rog sa nu te cramponezi de terminologie (mai ales daca ai studii de specialitate). Nu are relevanta din punctul de vedere al mesajului ce se vrea a fi transmis prin acest articol. Ca o fi “biogenetica” sau “biogeneza” ori “mitotica” sau “narcotica 🙂 “, crezi ca o sa te ajute cu ceva? Important este mesajul, ideea de baza: de ce facem bolile si ce sunt exact ele, niste simple reactii de supravietuire ale biologicului la neindeplinirea nevoilor si asteptarilor noastre… Iti multumesc… 🙂
…
cu drag, Costea Paul George
___________________________________Da! Ai auzit bine! Originile cancerului, precum si a tuturor bolilor, se afla intr-adevar la inceputurile vietii, acum milioane, miliarde de ani… Faptul cum a aparut viata, prima celula, o sa las spre dezbatere filozofilor, biogeneticienilor si biochimistilor, pentru ca despre asta se poate discuta la nesfarsit. Chiar si aparitia, existenta, punctul zero al ceea ce se numeste viu poate duce la multe dezbateri.
Conform biogeneticii, viul este o formatiune a proteinelor care, la o anumita compozitie, se denumesc vii. Astfel, in conceptul biogeneticii, ARN-ul este cea mai arhaica formatiune proteica care se poate denumi ca fiind vietate. Dr. Hamer ia ca punct de pornire aceasta prima celula si toata teoria lui porneste observand modificarile care au loc la nivelul primelor celule si adaptarea prin care trec ele pe parcursul evolutiei.
Prima celula formeaza prin proliferare celulara mitotica, prin inmultirea sa insasi, alte celule specializate in anumite domenii de supravietuire (absorbtie hrana, eliminare resturi, respiratie sau asigurarea de oxigen pt arderile interne). Este unanim recunoscut faptul ca mediul in care a aparut aceasta prima celula era cel acvatic, oceanul planetar. Aceasta prima celula face proliferarea respectiva din simplul motiv ca incearca sa supravietuiasca, sa ramana la aceeasi structura (vie).
Cel mai interesant este ca aceste celule incep sa comunice intre ele pentru a-si transmite celorlalte nevoile. Comunicarea este chimica iar la acel nivel arhaic se transmit nevoile in sensul de surplus ori carenta, lipsuri de nevoi primare (hrana, eliminare, oxigen). Aceste lucruri extraordinare (biochimie organica) se invata in anii II si III in facultatile de medicina.
Dr. Hamer de fapt nu a descoperit nimic nou ci a reusit sa observe functionalitatea viului si sa faca legatura la conditiile actuale de viata. Nu trebuie sa faci o facultate de medicina sau sa inveti o gramada de lucruri pentru a nu mai face boli niciodata! ci doar sa intelegi aceasta functionalitate simpla, sa intelegi de ce se comporta organele noastre intr-un anumit fel si care e rolul, rostul de a face acel lucru. Nici nu mai trebuie sa inveti despre boli ci doar sa te interesezi din ce tesut embrionar (endoderm, mezoderm sau ectoderm) s-a dezvoltat organul problema. Va fi astfel foarte clar care a fost asocierea pe care ai facut-o, care a fost continutul, culoarea conflictului care a dus la aparitia modificarii din organism, a bolii.
Dar sa merg mai departe… Mica noastra “vietate”, ajunsa deja pluricelular, va incerca in continuare sa se organizeze, avand celule specializate in domeniile ce ii va asigura supravietuirea (absorbtie hrana, eliminare resturi, asigurarea de oxigen pt arderile interne). Spre exemplu, anumite celule procura oxigenul necesar pentru reactia de reducere de oxigen, denumita oxidare interna (procesul de extragere a anumitor saruri si minerale din mediul ambiant cu ajutorul oxigenului). Cel mai frumos exemplu, care este si vizibil, este cel din celulele sanguine, care au un continut ridicat de fier, tocmai ca sa poata lega oxigenul din aer, iar prin oxidarea fierului are loc inrosirea acelor celule sanguine, care erau inainte albastre! (din cauza dioxidului de carbon), iar acel oxigen sa fie transportat la celulele care au nevoie de el…
Odata cu evolutia si dezvoltarea acestui pluricelular a aparut in timp o problema de comunicare datorita faptului ca pe drum avea loc o pierdere de structura a componentelor chimice ce trebuiau sa transmita informatia, ceea ce putea sa duca la periclitarea supravietuirii intregului sistem. Din aceasta cauza, pentru ca informatia sa fie mai sigura, mai usor transmisibila si mai rapida, mica “vietate” a “inventat” o noua formatiune, un organ centru de comanda, numit trunchiul cerebral, care era legat direct si individual cu fiecare organ specializat in parte. Trunchiul cerebral avea o singura functie si anume de a transmite informatia intre organe, celule. Daca, de exemplu, din diverse motive, anumite celule aveau nevoie de mai mult oxigen, transmiteau rapid trunchiului cerebral informatia iar celulele responsabile de asigurarea oxigenului incercau sa satisfaca aceasta cerere de oxigen in limita capacitatii lor. Daca cererea de oxigen depasea posibilitatile de obtinere a cantitatii necesare, trunchiul cerebral dadea comanda de proliferare de celule specializate in obtinerea de oxigen.
Evolutia neavand loc in acelasi ritm pentru toate vietatile existente, aceste pluricelulare au trebuit sa “suporte” alte “vietati”(microorganismele de astazi), care s-au atasat de ele si cu care au inceput sa convietuiasca in simbioza iar, in cazuri ca cel povestit mai sus, sa se foloseasca de ele pentru descompunerea celulelor create suplimentar din lipsa de oxigen suficient, cand nu mai era nevoie de ele, nivelul de oxigen necesar revenind la limite “normale”.
Acum, dupa milioane si milioane de ani de la aceasta poveste, celulele noastre se comporta la fel. Toate organele care deriva din trunchiul cerebral arhaic, responsabile cu supravietuirea “primara” (absorbtie hrana, eliminare resturi, asigurarea de oxigen) se comporta in acelasi mod. Ele se vor dezvolta din tesutul embrionar endodermal (interior germinativ al blastocistului) iar modificarile la nivelul acestor organe vor fi de proliferare celulara (exemplu: cancer de plamani, de ficat sau de colon) in faza activa, de necesitate, si de descompunere cu ajutorul microorganismelor a celulelor suplimentar create, in perioada imediat urmatoare…
Dr.Hamer explica foarte frumos in cartea sa cum ca primul conflict a inceput la nivelul unei celule, a unui organ. Trairea emotionala de frica ca nu va avea suficient oxigen sau hrana si prin urmare frica ca nu va putea sa mai functioneze, sa supravietuiasca, se numeste conflictul de imbucatura (de aer, de hrana). La ora actuala, la mult timp dupa ce a luat fiinta acest conflict, noi il asociem cu imbucatura reala, concreta: hrana, apa, aer… sau cu una imaginara, de “aerul” pe care ti-l ia soacra, pentru ca vorbeste non-stop iar tu nu ajungi la cuvant. In ambele cazuri, trairea ta este aceeasi la nivel organic, de lipsa aerului iar organismul va reactiona cu o proliferare de celule la nivelul plamanilor, pentru a-ti asigura aerul de care ai nevoie! In cazul fricii de moarte, conflictul este acelasi: “am nevoie de aer, ca sa nu mor” si va duce tot la un cancer de plamani.
Precum am amintit, trairea emotionala primara este la nivelul organului, de acolo pleaca prima informatie. Atunci cand te supara cineva, de exemplu, prima data ti se strange stomacul si abia dupa aia iti apar emotiile de enervare, suparare. “Nu pot sa il “diger” pe “boul” asta” – trunchiul cerebral primeste aceasta informatie de la celule dar el nu stie ca nu e ceva real, concret, nu stie ca tu nu ai inghitit respectiva persoana si da comanda de proliferare de celule ce produc suc gastric ca sa poti digera ce ai de digerat…
Da… acestea au fost doar cateva exemple de cum ne imbolnavim si murim, doar pentru ca nu stim sa fim constienti de trairile si emotiile noastre, nu am fost invatati aceste lucruri si nu spunem niciodata persoanelor in cauza ce ne doare, ce simtim in urma comportamentului lor, pentru ca nu e frumos sau nu se cuvine ori pierdem prietenia, admiratia, pozitia pe care o avem… Daca crezi ca merita, continua pe acel drum. Eu nu mai vreau. Dar stiu, simt totusi ca nici tu…
P.S. Voi continua aventura inceputurilor si dezvoltarii vietii pe Pamant in urmatoarele articole. Vei afla ce conflicte purtam cu noi de milioane de ani in spiritul supravietuirii, precum si ce sa faci sa nu cazi prada lor… Vei fi surprins(a) de tot ce vei afla, sunt sigur… 🙂
P.S.2 Te rog sa nu te cramponezi de terminologie (mai ales daca ai studii de specialitate). Nu are relevanta din punctul de vedere al mesajului ce se vrea a fi transmis prin acest articol. Ca o fi “biogenetica” sau “biogeneza” ori “mitotica” sau “narcotica 🙂 “, crezi ca o sa te ajute cu ceva? Important este mesajul, ideea de baza: de ce facem bolile si ce sunt exact ele, niste simple reactii de supravietuire ale biologicului la neindeplinirea nevoilor si asteptarilor noastre… Iti multumesc… 🙂
…
cu drag, Costea Paul George
Nu sta pe loc, studiaza pentru tine, pentru evolutia ta ca om! Nu te costa nimic in plus sa cumperi carti prin situl meu, totusi, cu asta ma sustii sa pot fi aici, pentru tine! Alege din miile de carti de la: elefant.ro sau libris.ro
___________________________________
Ai o parere, o intrebare, o idee, o nemultumire, o critica?… Comenteaza mai jos, impartaseste-o cu noi, ceilalti… 🙂
Ti-a placut articolul? Apreciezi munca mea, efortul meu?… “SHARE” aici, sub articol si astfel vei contribui la aflarea acestor adevaruri. Nu te costa nimic! Poti sa ii dai un “LIKE” si paginii “terapie in armonie”, in dreapta sus, daca vrei sa ne urmaresti pe facebook… 🙂 ... Cel putin, ca iti place ori nu, da un calificativ articolului aici, dedesubt, la "Reactii la articol"... 🙂
4 comments:
HipnozaSM says:
10/07/2013 at 8:44 AM
Articol prea lung, inflorit cu prea multe detalii. Se putea spune esentialul in 5-6 propozitii. Vitale pentru cei cu conflicte interioare, care in acest moment trebuie sa inteleaga ca acestea trebuie eliminate, altfel se coc, germineaza si dau pe dinafara. (Uite, o spun eu, in termeni neacademici). E ca o oala sub presiune, aflata la foc mic, dar uitata acolo, si cu supapa infundata. Mai devreme sau mai tarziu va exploda.
Reply
Adia says:
10/07/2013 at 9:44 AM
Buna! Mie sincer mi-a placut Articolul Si pentru unii, care au descoperit de curand acest blog Nu e deloc prea Lung Si nici plictisitor. De asemenea, consider Bine venite Si exemplele date. Multumim Paul! 🙂 Cu respect, Adriana!
Reply
Costea Paul George says:
10/07/2013 at 9:56 AM
draga adia… eu nu mai lupt, accept parerile fiecaruia, pt ca fiecare are adevarul lui, din acea perspectiva. sa fiu eu sigur ca as detine adevarul absolut? Nu… E ca si cum am vedea lumea de la diferitele etaje ale unei cladiri. Fiecare vede altceva dar e ferm convins ca ceea ce vede el este adevarul. Din aceste motivele sunt luptele, razboaiele, si o facem pentru ca tinem la adevarul nostru si incercam sa il impunem celorlalti, in loc sa acceptam si adevarul lor si sa incercam sa ii intelegem… 🙂
Reply
Georgeta says:
10/07/2013 at 11:22 AM
Cancerul este o boala mondiala ,va felicit pentru acest articol si cred ca este foarte eficient sa cunoasca toata lumea cat mai mult .
As dori mai multe informatii si mai ales despre terapia acestei boli care secera in fiecare secunda vieti omenesti.
Multumesc pentru efortul dumneavoastra !
Georgeta
Reply
Cerchez Florin says:
10/07/2013 at 12:19 PM
Am avut sansa in calitate de reporter la o revista sa i-au interviuri mai multor persoane care vorbeam despre boli, in general.
Din discutiile avute am inteles ca: alimentatia incorecta, chimicalele pe care le consumam din toate produsele, somnul agitat, socurile la auzul unor vesti negative conduc la aparitia cancerului. Cancerul inseamna cresterea altor celule pe organul care nu trebuie. Creierul este cel “vinovat” pentru care nu mai reuseste sa repartizeze celule corespunzatoare organului care trebuie.
Nu trebuie uitat ca aparitia bolii nu mai este legat de varsta. Apar boli la persoane foarte tinere, care in trecut nu existau cazuri. Amflificarea cazurilor de boala asupra tinerilor, mie imi da de gandit ca altcineva doreste controlul populatiei. Toate cele bune!
Reply
Georgeta says:
12/07/2013 at 11:57 PM
Va multumesc foarte mult,as dori sa aflu mai multe informatii despre cancerul de san.In 2011 mi s-a extirpat un san .Am inceput chimioterapia ,dar cand am sesizat cat este de toxica ,de frica am renuntat la ea.Sunt convinsa ca daca continuam intram intr-o depresie ,pentru ca pur si simplu parca mergeam la spanzuratoare,si nu glumesc deloc cand ma exprim asa .Nu stiu daca am facut bine sau rau ,eu ma simt in general bine,refuz sa cred ca am sau am avut aceasta boala.Am totusi momente cand ma mai ingrijorez,consider ca ar trebui niste programe psihologice facute cu acesti bolnavi de cancer.Doctorii nu au timp si nici dispunere sa-ti explice ,atat stiu sa te certe iar comportamentul acesta dur te infricoseaza si mai tare.Am renuntat sa mai merg si la ei.Am citit mai multe materiale despre aceasta boala si am constatat ca de fapt factorul principal este psihicul persoanei bolnave si frica agraveaza starea.Cand am citit din materialele d-voastra a reiesit acelasi lucru .Va multumesc ca deschideti mintile oamenilor suferinzi.
Cu mult respect Georgeta
Reply
Costea Paul George says:
13/07/2013 at 1:03 AM
draga georgeta… imi pare rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva… ei oricum altceva nu stiu, decat sa taie si sa otraveasca, asta au fost invatati si nu e vina lor… intr-o oarecare masura… deja atunci cand esti constient ca tie nu ti-ai face ce ii faci pacientului, deja altcumva se pune problema… am mai multe articole despre cancerul de san, iti recomand sa le citesti… cat despre tine, stai linistita, esti sanatoasa, nu iti mai face griji… sa ai toate cele bune in continuare…
cu mult drag, paul
p.s. te rog sa imi scrii pe costeapaulgeorge@gmail.com daca crezi ca ai mai vrea niste raspunsuri…
Reply
Anne says:
10/07/2013 at 2:20 PM
Foarte interesant articolul, si foarte bine scris. Desi prezinta unele idei care-mi erau deja cunoscute, m-ar fi interesat mai multe exemple. Adica o analiza mai complexa a diferitelor organe afectate si a cauzelor bolilor, mai in detaliu. Eu chiar cred in lucrurile prezentate mai sus, si am o problema de sanatate pe care incerc sa o rezolv in moduri neconventionale, asa ca astept cu interes continuarea. 🙂
Reply
Otilica says:
10/07/2013 at 8:23 PM
Draga Anne! Uite o metoda neconventionala! reau sa-ti spun ca si eu o aplic si functioneaza de minune.
Reply
Mirela says:
12/07/2013 at 9:57 PM
daca iti este usor sa citesti in engleza gasesti raspunsuri la intrebarile tale in cartile lui Louise Hay «Heal your body» si «Heal your life» si chiar in «Western body, eastern mind»… n-am nici cea mai mica idee daca au fost sau nu traduse in romana
Reply
Costea Paul George says:
12/07/2013 at 10:03 PM
iti multumesc Mirela… da, am citit-o… are cartile si in romana… 🙂
Reply
regina says:
16/07/2013 at 4:44 PM
ca o complectare pentru toti cei interesati cititi “Calatoria”de Brandon Bays.regina
Reply
Otilica says:
10/07/2013 at 8:24 PM
http://www.formula-as.ro/2013/1074/asul-de-inima-45/dorel-visan-am-invatat-sa-vorbesc-cu-corpul-meu-16546
Asta e metoda neconventionala de care-ti scriam mai sus.Scuze. M-am grabit.
Reply
Anne says:
15/07/2013 at 9:31 PM
Multumesc frumos. 🙂
Am sa studiez si din materialele sugerate si de ceilalti participanti la discutie, in masura in care le gasesc.
Reply
Elena says:
11/07/2013 at 12:11 AM
Paul draga, felicitari pentru articolul scris. Este un articol foarte frumos, poate complex, dar complet; scris cu cat mai multe detalii ca “omul” sa poata sa inteleaga cat mai bine cum apare boala si de cand “domnesc” pe aceasta lume.
Din pacate, nu poti multumi pe toata lumea, si sunt sigura ca vor fi guri rele si pe viitor.
Probabil, daca scriai asa cum spune HipnozaSM,adica in cateva propozitii, multi dintre cititori ar fi spus ca ai scris articolul doar de dragul de a scrie ceva, si fara toate argumentele nu intelegeau nimic…., zic probabil.
Mie imi place foarte mult ceea ce ai scris, pentru mine e un articol scris bine, pe intelesul tuturor, si care nu este scris de cineva care sa fie in necunostinta de cauza.
Felicitari si la cat mai multe articole! 🙂
Reply
Reply
octavian tiganus says:
11/07/2013 at 5:19 AM
In mod cert, munca pe care o faci, cu atata daruire, se constituie intr-un important dar facut umanitatii. Eu iti multumesc, tocmai pentru ca INTELEG BINE rolul asumat si nivelul de constientza aflat in spate.
Reply
Adriana says:
12/07/2013 at 4:13 AM
Paul, pe zi ce trece te depasesti pe tine insuti cu informatiile pe care ni le furnizezi GRATIS. Indraznesc sa iti multumesc in numele multor cititori pentru toata munca ta care face lumea mai buna. Esti fantastic!
Reply
dan says:
14/07/2013 at 6:45 PM
Este falsa aceasta denumire “Stiinta vindecarii germane”, in Germania , sunt foarte putini care au auzit de acest dr.Hamer , iar el a fost indepartat din randul medicilor germani. Este doar stiinta unui medic german….promovati denumiri false…in Germania nu este recunoscuta stiinta dr.-ului Hamer.
Reply
Costea Paul George says:
14/07/2013 at 8:07 PM
draga dan… fiecare om din cei 6 miliarde are adevarul sau. stii cum e cu asta? ca si cum noi doi am fi in aceeasi cladire, dar la etaje diferite. vedem alte lucruri pe geam decat celalalt si consideram, credem cu tarie, ca ceea ce vede fiecare e adevarul.. eu accept si respect adevarul tau si nu pot sa il judec, etichetez pe valeriu popa atata timp cat doar am auzit de el… si nici macar dupa aia…
stii care este problema totusi? oamenii judeca si eticheteaza ceva fara a avea macar habar despre ce este vorba. eu de 3 ani studiez noua medicina germanica si pot sa spun ca ceva mai maret nu am mai intalnit. la inceput nu am crezut, dar de la primul curs incoace, tot ce s-a intamplat in viata mea, fiind atent la cele invatate, nu a facut decat sa intareasca adevarul acestei medicini. ca si cazuri concrete in jurul meu: prieten vindecat de cancer de colon, prietena vindecata de cancer de col uterin, eu vindecat de toate alergiile (polen, praf, par de pisica si de caine), sora mea vindecata de dureri in gat (cand bea apa rece de la frigider), crina veres de la cluj, trimisa acasa sa moara pt ca avea 4 cancere in faza terminala iar acum e complet vindecata… ar mai fi multi altii…
iar dr.hamer a fost indepartat din sistemul medical pentru ca, cu ce a descoperit el, lezeaza interesele big pharma & co, care conduce de fapt sistemul. cum sa il lase in pace? trebuie indepartat, persecutat, ca nu cumva sa se ajunga la implementarea unei medicini prin care multi ar avea miliarde de pierdut. el a vindecat 6000 de bolnavi de cancer din 6500, majoritatea trimisi acasa sa moara de catre medicina. citeste “mafia medicala” de ghislaine lanctot, fost medic, la fel, indepartat din sistem, care fost proprietara a 7 spitale si policlinici si stia ce se invarte in culise…
cu stima, paul
Reply
Renata Mihalache says:
16/07/2013 at 4:33 AM
Lipseste ceva esential!
Ati sarit:
– partea in care trebuia explicat cum se ajunge la cancer (ce este el in lumina celpr prezentate) de la o simla suplimentare de celule
– ce se intampla cu faza de distrugere a celulelor suplimentare (ffff important)
– de ce constientizarea unei emotii nu mai duce la suplimentarea celulara (dupa parerea mea, nu e chiar asa de simplu!)…
Reply
Costea Paul George says:
16/07/2013 at 8:17 AM
nu este simplu pana nu se intelege cum functioneaza biologicul… si iti voi raspunde foarte simplu la intrebarile tale:
– tocmai acea simpla suplimentare de celule este considerata de catre medicina cancer, pt simplul motiv ca ele nu sunt chiar ca si surorile lor ci mai mari, mai “haotice”, tocmai pt ca ele sunt celule superspecializate, care indeplinesc functia respentiva cu mult mai bine…
– tocmai din cauza aia se vor gasi multe microorganisme la fata locului (gen candida) pentru ca ele vor manca efectiv tumora. iar medicina crede ca, fiind acolo, ele sunt raspunzatoare de cancer. este ca si la incendiu. pompierii sunt de vina pt ca la fiecare incendiu sunt acolo. propun o lupta crunta impotriva pompierilor…
– constientizarea emotiilor atasate unui anume conflict fac ca acel conflict sa nu mai aiba relevanta pt organism si, prin urmare, reactia de supravietuire respectiva (boala, cancerul) nu isi mai are sensul si va fi stopata, anulata…
cu multa stima, paul
Reply
Reply
Post a Comment